Iubito, ochii tai de caprioara m-au ucis,
Am vrut sa evadez din vraja ta,
Dar ochii tai m-au capturat din nou.
Adu-ti aminte noptile cu luna, adu-ti aminte zilele de vara
Cand ne plimbam alene impreuna pe strazi, mereu ca-ntaia oara.
Nu mint, nu vreau sa evadez, vreau sa ma pierd cu tine
Sa fi mereu a mea, sa ne iubim impreuna.
Iubita mea eu te-am pierdut in iarna cea pustie,
Dar vreau din nou sa te gasesc iubito doar pe tine.
Acum esti alta, te-ai schimbat, nu mai zambesti adesea.
Te uiti la mine, imi spui ca sunt barbat si nu mai sunt copil.
Sa ma adun imi spui si sa te uit?
Dar cum pot sa fac asta? Zambetul tau plapand imi arde inima.
Iubito, ochii tai de caprioara m-au ucis,
M-au sagetat amarnic, eu nu te-am parasit, dar tu nu ai asteptat.
Ti-am cerut timp, dar nu o viata, nu stiai?
Ma doare, dar strag pumnul, as vrea sa te sarut.
Iubito si tradarea as ierta-o,
Dar ochi tai ucid.
Ma regasesc atat de mult :(
RăspundețiȘtergereFrumoasa postarea:)
@Danyela: ma bucur ca iti place;)si imi pare rau ca te incearca sentimente asemanatoare:D
RăspundețiȘtergere"Dar ochii tai ucid.!"
RăspundețiȘtergereUuu absolut superb..Absolut superb si blogul si scrii minunat.
Te voi urmari si te astept si pe la mine:x!
@Aimee: multumesc frumos,esti o draguta; chiar acum o sa trec pe la tine;)
RăspundețiȘtergereEhhh...in felul asta ne maturizam ,nu?
RăspundețiȘtergereda,asa este ne maturizam,desi as fi preferat sa raman copil si sa iubesc ca atunci:))
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereMereu va exista in noi acel copil naiv:)Noi vrem multe...insa realitatea sta exact invers decat am vrea noi sa fie:)
RăspundețiȘtergereFoarte frumoasă postarea,dragostea asta chiar ne face să ne schimbăm şi să fim mai abătuţi,dar totuşi ce ne-am face fără ea? Oricum sincere felicitări, ai îmbrăcat pasiunea iubirii cu pasiunea letală, a durerii, bravo.
RăspundețiȘtergere@Danyela: ai dreptate,realitatea se pricepe atat de bine sa ne dea cate una:))
RăspundețiȘtergere@MiiutaChan: multumesc de vorbele frumoase,cateodata si eu ma intreb ce e cu pasiunea asta,explicatia e buna:sunt intre dorinta si iubire.
De acord cu tine:))
RăspundețiȘtergereFoarte frumoasa poezia. Sincer mi-au dat lacrimile. Intotdeauna, inauntrul nostru, va exista uneva, departe un copil. Un copil naiv si sensibil, inocent.. Felicitari, sper sa ne mai incanti cu astfel de postari!:) Ti'am dat un follow, sa imi fie mai usor sa te gasesc!:) Plus ca il meriti:)
RăspundețiȘtergere@kyky: ma bucur ca iti place asa de mult,esti prea draguta;)
RăspundețiȘtergereE bine ca esti conştient:D Dar va trebui să alegi la un moment între iubire şi dorinţă, cea din urmă poate da senzaţia de iubire, dar e un sentiment patologic;)) Oricum, all in all îmi place ce ai scris, mai aşteptăm şi altceva.
RăspundețiȘtergerePrea frumos, sincer mi-au dat lacrimile cand am citit'o. Scrii minunat de frumos. Se vede ca ai scris aici cu sufletul si cu dorinta de a te exprima...app, intotdeauna, in sufletul nostru, oricat de maturi am fi, va exista mereu o parte din acel copil inocent si visator. Eu mereu am sa cred asta si sper ca lumea nu va fi chiar asa de dura cu niste sentimente de copil, iar postarea ta descopera in tine sensibilitatea pe care o descoperim cu totii la un moment dat.
RăspundețiȘtergereSuperb:X
@ MiiutaChan: Multumesc frumos.
RăspundețiȘtergere@ Gabriela: Frumoase cuvine,multumesc mult.